Degenerescenta maculara Zalau

PROGRAMĂRI:   Oftalmologie : 0744917532   Ortodonție : 0745616614   Ginecologie : 0747410453 / 0745608250

Degenerescența maculară legată de vârstă DMLV

vederea in degenerescenta maculara

  • 1.
  • GeneralitățiDegenerescența maculară legată de vârstă (DMLV) este cauza principală a orbirii in rândul persoanelor peste 55 ani. DMLV reprezintă deterioarea zonei centrale a retinei (macula) odata cu înaintarea în vârstă. Macula este partea din retina care provoacă vederea noastră clară și detaliată pentru citit, șofat si alte activități care presupun o vedere centrală excelentă.

  • 2.
  • Tipuri de Degenerescența maculară:Degenerescența maculară uscata: afecteaza aproximativ 90 % din populatia care se confrunta cu acest tip de boala. Depunerile galbene de mici dimensiuni, cunoscute sub numele de drusen, se acumuleaza sub macula. Aceste depuneri pot provoca deteriorarea lenta a celulelor importante ale vederii. Din momentul in care macula nu mai functioneaza cum ar trebui, incepi sa-ti pierzi vederea centrala la ochiul afectat pe masura ce inaintezi in varsta.

    Degenerescența maculară umeda: afecteaza aproximativ 10 % din populatia care se confrunta cu acest tip de afectiune; acest tip de DMLV este responsabil pentru pierderea severa a vederii in 90% din cazuri. Apare atunci cand vase de sange noi incep sa se dezvolte in spatiile din macula unde n-ar trebui. Acest lucru provoaca deteriorarea rapida a maculei care poate duce la pierderea vederii centrale intr-o perioada scurta de timp.

     degenerescenta maculara

    .

  • 3.
  • SimptomeIn stadiul de inceput al bolii, pacientul poate sa nu aiba deloc simptome. De obicei un oftalmolog observa primul indiciu al acestei boli in timpul unui control de rutina. Un examen al ochiului pe pupila dilatata poate detecta depuneri galbene de mici dimensiuni, cunoscute sub numele de drusen, localizate in interiorul maculei si sub aceasta, sau prezenta unor vase de sange anormale. Daca sunt gasite depuneri, acesta este primul semn obiectiv ca a aparut degenerescenta maculara.

    Pe masura ce depunerile se acumuleaza, celulele care transporta nutrienti la retina sunt indepartate din ce in ce mai mult de vasele de sange, impiedicand transportul substantelor vitale catre zona maculara a retinei. Aceasta poate conduce la distorsionarea si deteriorarea vederii. Deoarece degenerescenta maculara este adesea un efect al procesului natural de imbatranire, persoanele se confrunta cu simptome diferite. Pentru multi pacienti simptomele de-abia sunt detectate, iar altii se pot confrunta cu:

    Vedere incetosata

    O zona inchisa sau goala in zona centrala a vederii

    Vedere distorsionata a liniilor drepte

    Glaucom

    Se recomandă adresarea la medic pentru un consult medical dacă:

    este necesară din ce in ce mai multă lumină la citit

    culorile încep să pălească şi nu mai apar atât de vii ca inainte

    vederea devine din ce în ce mai înceţoşată.

    În general, modificările de vedere care apar brusc şi nu dispar necesită o atenţie imediată. Modificările de vedere care evoluează lent şi treptat sunt mai putin severe. Se recomandă adresarea la medic pentru un consult oftalmologic dacă apar tulburări treptate de vedere. Se recomandă pentru persoanele cu vârstă între 40 şi 64 de ani prezentarea la medic pentru un consult oftalmologic complet la fiecare an pentru a se detecta degenerescenţa maculară iîn stadiile incipiente.

  • Grila Amsler: Glaucom

    Este un test care contribuie la diagnosticarea degenerescentei maculare.

    Daca in mod normal, o persoana poarta ochelari pentru citit, ii va purta si atunci cand va face acest test. Examenul se va face pentru fiecare ochi separat, intai dreptul si apoi stangul. Grila de testare se va tine in fata ochilor la o distanta de aproximativ 35 cm de acestia si se va privi in punctul din centrul retelei, nu la modelul ei. In timp ce o persoana se uita la punct va vedea restul retelei prin intermediul vederii periferice. Toate liniile, atat pe verticala cat si orizontala trebuie sa fie percepute ca fiind drepte, neintrerupte si sa se uneasca cu toate punctele existente, fara sa existe portiuni lipsa. Daca in campul vizual apar linii distorsionate sau intrerupte, pacientul trebuie sa se viziteze cat mai urgent medicul oftalmolog.

  • 4.
  • TratamentIn stadiul incipient, degenerescenta maculara umeda poate fi tratata prin injectii intraoculare cu anti-VGF. (Avastin) , prin tratament cu laser sau terapia fotodinamica. Dacă degenerescenţa maculară umeda a inceput să se dezvolte sau progresează, tratamentul precoce poate intârzia pierderea vederii centrale.

    vederea in degenerescenta maculara

    In prezent nu exista tratament pentru degenerescenta maculara uscata.

    Se poate să nu apară modificări semnificative de vedere timp de mulţi ani. Pierderile de vedere evoluează foarte lent şi de cele mai multe ori nu sunt severe. De cele mai multe ori afectează doar un singur ochi, existând capacitatea de adaptare a celuilalt ochi pentru a prelua şi funcţia celui afectat. In cazul existentei acestei forme, se vor urmari recomandarile medicului de a se efectua examene oftalmologice cat mai dese si de folosire a unui grilaj Amsler la domiciliu intrucat aceasta forma poate sa evolueze cateodata catre forma exudativa.

    De reţinut! Un studiu realizat pe foarte mulţi pacienţi făcut de către Institutul American de Oftalmologie, a relevat faptul că administrarea de zinc şi vitamine antioxidante, a încetinit progresia degenerescenţei maculare în formă avansată şi a amânat pierderea vederii la unii pacienţi care aveau deja boala.

    Dacă există deja pierderea vederii din cauza acestei afecţiuni, se va face o evaluare a vederii restanţe. Acest lucru va ajuta pacientul cât şi pe medic să găsească metode de folosire eficientă a vederii restante.

    Este nevoie de consiliere pentru a ajuta pacientul să se descurce cu vederea pe care o mai are şi să-şi menţină o calitate a vieţii cat mai bună cu putinţă. Intrucât degenerescenţa maculară duce de cele mai multe ori la pierderi de vedere şi în cele mai multe cazuri nu există un tratament eficient, un astfel de diagnostic poate fi foarte greu de acceptat de către pacient. Medicul va face o recomandare către specialişti în consiliere pentru aceste afecţiuni..

  • 5.
  • ProfilaxieNu există vreo metodă de a preveni degenerescenţa maculară. Dar există anumiţi paşi care pot fi urmaţi pentru a scădea riscul de apariţie a afecţiunii:

    examene oftalmologice regulate: în urma unui examen oftalmologic se poate determina dacă există riscul de aparitie a degenerescentei maculare, iar dacă deja există poate fi depistata in stadiu precoce; dacă se poate trata, detectarea precoce poate să ajute la diminuarea sau încetinirea pierderii de vedere

    încetarea fumatului: fumătorii au un risc de 3 ori mai mare de apariţie a degenerescenţei maculare decât nefumătorii; chiar daca se inceteaza fumatul, riscul tot persista pentru cativa ani

    alimentaţia bogată in fructe: studii recente au demonstrat că un regim alimentar bogat în fructe poate diminua riscul de apariţie al afecţiunii.

    vederea in degenerescenta maculara

    administrarea de vitamine şi antioxidante : acest tratament este eficient doar dacă există o formă moderată de boală şi poate încetini progresia şi apariţia pierderii de vedere; se recomandă administrarea acestora doar la sfatul medicului

    alimentaţie bogată în peşte: studiile recente au evidenţiat faptul că peştele, care este o sursă de acizi graşi omega-3, poate să scadă riscul de apariţie a degenerescenţei maculare

    scăderea alimentaţiei bogată în grăsimi dăunătoare: conform studiilor recente, o dietă bogată în prea mulţi acizi graşi saturaţi, creşte riscul de apariţie sau de agravare al bolii; grăsimile care se găsesc în nuci, alune sau peşte, pot fi benefice organismului.

    Informaţii recente au demonstrat posibilitatea unei transmiteri genetice a bolii, ceea ce deschide noi opţiuni de cercetat pentru a preveni boala. Un studiu recent a arătat că persoanele supraponderale sunt mai predispuse la apariţia degenerescentei maculare, iar efortul fizic poate să scadă acest risc.

    În cazul existenţei bolii, folosirea vederii în mod normal nu poate să lezeze mai mult ochii. Se examinează vederea ambilor ochi folosind grilajul Amsler în fiecare zi sau cât de des recomandă medicul. Se urmăresc posibilele tulburări de vedere în timpul cititului, privitului la televizor sau observarea feţelor persoanelor aflate la distanţă. Dacă se observă modificări, se recomandă prezentarea la medic în eventualitatea unui examen oftalmologic.